Aceste enunturi iti vor aparea in cadrul subiectului al 2-lea (Geografia Romaniei).Va trebui sa completezi enunturi si sa bifezi varianta corecta (a,b,c sau d).Deci, in loc sa-ti pierzi timpul rasfoind prin toate variantele sa vezi ce enunturi iti vor cadea, poti sa le inveti pe toate adunate aici! :
Depozite de loess există în Campia Baraganului.
Magistrala feroviară Bucureşti – Oradea trece şi prin oraşul Cluj-Napoca.
Drobeta-Turnu Severin este un important centru al industriei chimice.
Cel mai mare combinat siderurgic din ţara noastră este situat în oraşul Galati.
Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în Delta Dunarii.
Râul cu cele mai multe amenajări hidroenergetice este Olt.
Unitatea de relief din care se exploatează gaz metan este Podisul Tarnavelor.
Lacul hidroenergetic Vidraru este situat pe râul Arges.
Domuri din care se exploatează gaz metan se găsesc în Campia Transilvaniei.
Şisturile verzi apar în unitatea de relief Podisul Dobrogei.
Vechi centru al industriei siderurgice este oraşul Resita.
Un oraş din perioada antică este Drobeta-Turnu Severin.
Roca gălbuie şi prăfoasă, care acoperă mari întinderi în Campia Baraganului se numeste loess.
În Delta Dunării formele de relief mai înalte poartă numele de grinduri.
In Muntii Apuseni,cele mai multe sate, după modul de distribuţie
a gospodăriilor (după structură), sunt risipite.
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui se află pe râul Bistrita.
Relieful vulcanic este prezent în Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Solurile din clasa molisoluri caracterizează unităţile de relief Campia Olteniei si Podisul Dobrogei.
Lacuri în masive de sare s-au format în Carpatii Moldo-Transilvani.
Solurile din clasa spodosolurilor caracterizează unităţile de relief Muntii Parang si Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Cele mai vechi roci din România care apar la zi (suprafaţă) intră în alcătuirea unităţii de relief Masivul Dobrogei de Nord.
Cele mai vechi roci din România care apar la zi (suprafaţă) intră în alcătuirea unităţii de relief Carpatii Moldo-Transilvani.
Zăcăminte de gaz metan se exploatează din unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Resurse de sare, petrol, gaze naturale se exploatează din unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Resurse de petrol, gaze naturale, sare şi cărbuni se pot exploata din subsolul unităţii Subcarpatii Getici.
Bauxită se exploatează din subsolul unităţii de relief Muntii Apuseni.
Relieful carstic are o mare dezvoltare în unitatea de relief Muntii Apuseni.
Amenajări hidroenergetice sunt pe râul Bistrita.
Temperaturi medii anuale mai mari de 11°C sunt specifice unităţii Campia Baraganului.
Conuri şi cratere vulcanice sunt prezente în unitatea de relief Carpatii Moldo-Transilvani.
Zăcăminte de marmură şi minereu de fier există în subsolul unităţii de relief Muntii Poiana Rusca.
Vegetaţia alpină este bine reprezentată în unitatea de relief Muntii Fagarasi.
Lacul Vidra se află situat în unitatea Parang-Sureanu.
Drenează o depresiune de tip „golf” râul Crisul Alb.
Domuri gazeifere se găsesc în unitatea de relief Campia Transilvaniei.
Resurse de huilă există în unitatea de relief Retezat-Godeanu.
Locomotive şi autoturisme se produc în oraşul Craiova.
Este centru al industriei aluminiului oraşul Targul Jiu.
Prezintă numeroase amenajări hidroenergetice, râurile Bistrita si Arges.
Termocentrala Turceni, cea mai mare din ţară, este localizată în unitatea de relief Podisul Getic.
A fost declarat capitală europeană a culturii în anul 2007, oraşul Sibiu.
Datează din perioada antică oraşele Cluj-Napoca si Constanta.
Din subsolul unităţii de relief Campia Transilvaniei se exploateaza gaz metan.
Sunt centre ale industriei siderurgice, oraşele Galati si Ramnicul Valcea.
Minereu de fier şi marmură se exploatează din unitatea de relief Poiana Rusca.
Petrol se extrage din unitatea de relief Subcarpatii Moldovei.
Pădurea de conifere este extinsă în unitatea de relief Parang-Sureanu.
Un important centru al metalurgiei neferoase este în oraşul Baia Mare.
Cultura cerealelor este extinsă în unitatea de relief Campia Olteniei.
Zăcăminte de aur şi argint se găsesc în subunitatea Muntii Apuseni.
Păduri de conifere se dezvoltă în subunitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Cele mai mici altitudini medii se află în subunitatea de relief Dealurile Banatului.
Zăcăminte de petrol se găsesc în subunitatea Subcarpatii Curburii.
Vegetaţia de silvostepă se află în subunitatea Campia Crisanei.
Pe crestele Munţilor Făgăraş, la peste 1.800 m altitudine, gheţarii care au existat în cuaternar au creat un relief glaciar.
Vegetaţia de stepă şi silvostepă este caracteristică în unitatea Masivul Dobrogei de Nord.
În unitatea de relief Subcarpatii Curburii se exploateaza huila si gaz metan.
Lacuri glaciare s-au format în unitatea de relief Parang-Sureanu.
Gazul metan se valorifică din unitatea de relief Campia Transilvaniei.
Huilă se valorifică din unitatea de relief Parang-Sureanu.
Relief glaciar există în unitatea de relief Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui a fost amenajat pe râul Bistrita.
Magistrala feroviară Bucureşti – Oradea trece şi prin oraşele Cluj-Napoca si Brasov.
Structuri geologice cu formă de dom există în unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Zăcăminte de hidrocarburi se extrag din subsolul unităţilor de relief Subcarpatii Moldovei si Podisul Getic.
Importante resurse de minereu de fier există în subsolul unităţii de relief Poiana Rusca.
Relief vulcanic există în unitatea Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Un important centru al industriei siderurgice este în oraşul Resita.
Areale viticole importante există în unitatea de relief Subcarpatii Curburii.
Numeroase iazuri se găsesc în unitatea de relief Campia Moldovei.
Bazinul carbonifer Motru – Rovinari este situat în unitatea de relief Podisul Getic.
Depresiunea Beiuş este străbătută de râul Crisul Negru.
Cel mai mare combinat siderurgic este situat în oraşul Galati.
Domurile gazeifere sunt prezente în unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Temperaturi medii anuale mai mari de 11°C sunt specifice unităţii Podisul Dobrogei.
Aluminiul se produce în oraşul Slatina.
Bauxita este exploatată din unitatea de relief Muntii Apuseni.
Şisturile verzi intră în alcătuirea geologică a unităţii de relief Masivul Dobrogei de Nord.
Petrol şi sare se exploatează din subsolul unităţii de relief Subcarpatii Getici.
Lacuri de crov se formează în unitatea de relief Campia Baraganului.
Hidrocentrala Lotru – Ciunget este amenajată pe râul Lotru.
Importante zăcăminte de sare există în unitatea de relief Subcarpatii Getici.
Satele mari, de tip adunat, sunt specifice unităţii de relief Campia Baraganului.
Cel mai extins bazin hidrografic il prezinta raul Siret.
Clasa molisolurilor este prezentă în unitatea de relief Campia Olt-Arges.
Minereuri auro-argentifere se regăsesc în unitatea de relief Muntii Apuseni.
Lacul de baraj natural Lacul Roşu se găseşte în unitatea de relief Carpatii Moldo-Transilvani.
Vegetaţie de stepă există în unitatea de relief Podisul Dobrogei.
Braţul cu cel mai mare volum de ape din Delta Dunarii este Chilia.
Industria constructoare de vagoane se găseşte în oraşul Arad.
Lacul Sfânta Ana este situat în unitatea de relief Carpatii Moldo-Transilvani.
A apărut în perioada antică oraşul Cluj-Napoca.
Relieful pe structură boltită (de tip „dom”) este caracteristic în unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Importante zăcăminte de gaz metan există în unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Un centru de prelucrare a minereurilor auro-argentifere este în oraşul Baia Mare.
Din Munţii Rodnei izvorăsc râurile Somesul Mare si Bistrita.
Zăcăminte de petrol există în unitatea de relief Campia Baraganului.
Relieful tipic piemontan este întâlnit în unitatea Podisul Getic (Piemontul Getic)
Molisolurile sunt caracteristice unităţii de relief Campia Baraganului.
Cel mai mare bazin huilifer din ţară se află în unitatea de relief Parang-Sureanu.
Cel mai mare port fluvial este Galati.
Spodosolurile sunt caracteristice unităţilor de relief Carpatii Moldo-Transilvani si Retezat-Godeanu.
Influenţe climatice pontice se resimt în unitatea de relief Podisul Dobrogei.
Este port fluvio – maritim oraşul Braila.
Lacul glaciar Bâlea este situat în unitatea de relief Grupa Muntilor Fagarasi.
În oraşul Galati ramura industrială dezvoltată se numeşte siderurgie.
Relief de dune se află în unităţile de relief Campia Crisurilor si Campia Baraganului.
Pădurile de conifere sunt specifice unităţii de relief Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Babele şi Sfinxul se găsesc în unitatea de relief Muntii Bucegi.
Cele mai vechi roci din ţară se găsesc în unitatea de relief Masivul Dobrogei de Nord.
Circuri şi văi glaciare se găsesc în unitatea de relief Muntii Parang-Sureanu.
Importante resurse de lignit se găsesc în unitatea de relief Podisul Getic.
Este formată dintr-un mozaic petrografic unitatea de relief Muntii Apuseni.
Cernoziomurile sunt caracteristice unităţii de relief Campia Baraganului.
Minereuri complexe se exploatează din unitatea de relief Muntii Apuseni.
Este situat într-o depresiune intramontană oraşul Brasov.
Resursele energetice cele mai bogate se găsesc în unitatea de relief Podisul Getic.
Secetele frecvente sunt specifice unităţii de relief Campia Baraganului.
Regiunea subcarpatică alcătuită dintr-un singur şir de depresiuni şi unul de dealuri este Subcarpatii Moldovei.
Relieful eolian este prezent pe teritoriul României în Campia Olteniei.
Magistrala rutieră E60 trece prin oraşele Oradea si Cluj-Napoca.
Lacul glaciar Lala este situat în unitatea de relief Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Minereurile de metale preţioase (aurul şi argintul) se exploatează în unitatea de relief Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Procesul de subsidenţă este prezent în unitatea de relief Campia Banatului.
În unitatea de relief Subcarpatii de Curbura,procesele gravitaţionale cu frecvenţă mare sunt alunecarile de teren.
Zona alpină se desfăşoară în unitatea de relief Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Tipul de mediu şi peisaj subcarpatic se întâlneşte în unitatea de relief Subcarpatii Getici.
O unitate de relief formată prin cutare este Grupa Muntilor Apuseni.
Dune de nisip se afla în unitatea de relief Campia Olteniei.
Ape geotermale se găsesc în apropierea oraşului Oradea.
Cea mai nouă unitate de relief din România este Delta Dunarii.
Singurul braţ navigabil din unitatea de relief Delta Dunarii se numeste Sulina.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în unitatea de relief Grupa Muntilor Fagarasi.
Pescuitul este ocupaţia principală a locuitorilor din unitatea de relief Delta Dunarii.
Prezintă cele mai multe depresiuni tectonice unitatea de relief Subcarpatii Curburii.
Străbate o câmpie de subsidenţă râul Jijia.
Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief Podisul Sucevei.
Iazuri şi heleştee se întâlnesc în numǎr mare în unitatea Campia Transilvaniei.
În unitatea de relief Podisul Getic existǎ relief piemontan.
Ultimul afluent al Dunǎrii înainte de vǎrsarea în Marea Neagrǎ este râul Prut.
Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief Subcarpatii Curburii.
Cele mai ridicate temperaturi medii anuale se înregistrează în unitatea de relief Delta Dunarii.
Domurile gazeifere se găsesc în unitatea de relief Podisul Tarnavelor.
Relieful carstic este specific unităţii de relief Podisul Mehedinti.
Minereu de fier se exploatează din unitatea de relief Muntii Poiana Rusca.
Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) caracterizează unitatea de relief Podisul Dobrogei de Sud.
Geografie (orogenezele)
1.Europa caledoniană – formată în orogeneza caledonică, care a avut loc în prima jumătate a erei paleozoice, a dus la formarea Munţilor Scandinavici, a munţilor din arhipelagul Spitzbergen, munţilor Scoţiei şi Ţării Galilor.
2.Europa hercinică – formată în paleozoicul superior prin orogeneza hercinică a dus la formarea unui lanţ de munţi care începea la Oceanul Atlantic şi se termina la Marea Neagră. În prezent se păstrează în fundamentul unor câmpii din vestul Europei, dar mai ales într-o serie de masive joase (Cornwall, Masivul Armorican, Masivul Central Francez, Masivul Renan, Munţii Vosgi, Munţii Pădurea Neagră, Podişul Boemiei, Podişul Lysa Gora şi Podişul Dobrogei de Nord). Aceeaşi orogeneză a dus şi la formarea Munţilor Urali.
3.Europa alpină – situată în sud s-a format în erele mezozoică şi neozoică în timpul orogenezei alpine, care a dus la cutarea stratelor din fostul ocean Tethis în urma coliziunii dintre continentul nordic Laurasia şi a celui sudic Gondwana. A luat naştere lanţul alpin alcătuit din: Cordiliera Betică, Munţii Pirinei, Munţii Alpi, Munţii Apenini, Munţii Dinarici, Munţii Carpaţi, Munţii Balcani (Stara Planina) şi Munţii Caucaz. Tot acum, s-a format şi cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa, Harghita-Oaş-Vihorlat în erupţiile vulcanice neogene, precum şi vulcanii mediteraneeni: Etna în Sicilia, Vezuviu în Peninsula Italică, Stromboli în Insulele Lipari. În prezent areale cu vulcani activi se găsesc în Islanda şi Italia.
P.S.: Enunturile se mai repeta intentionat pentru o memorare mai rapida.
Pentru lectii complete despre Geografia Romaniei click aici!
De asemenea, daca vrei sa te pregatesti cat mai eficient,poti comanda acest ghid de pregatire:
Format: 17× 24
Nr. pagini: 300
Tip carte: carte
ISBN: 978-606-590-013-4
29,00 lei
Geografie - Bacalaureat - Teste se adreseaza elevilor de clasa a XII-a care se pregatesc pentru sustinerea examenului de bacalaureat, dar si profesorilor, care pot folosi lucrarea in evaluarea elevilor la clasa. Cartea contine 70 de teste cu modele complete de rezolvare, care vizeaza toate continuturile propuse de programa scolara: Europa si Romania (elemente geografice de baza), Romania si Uniunea Europeana in lumea contemporana. Culegerea este un ghid de pregatire pentru bacalaureat, oferindu-le elevilor o varietate de surse stiintifice care constituie un real ajutor in sistematizarea cunostintelor dobandite la orele de curs.
COMANDA
Mersi mult!
RăspundețiȘtergere